Supunere, de Michel Houellebecq – Recenzie si pareri

La prima vedere, ai putea crede că ai ajuns în mână cu o carte despre islamism. Cu toate astea, după o lectură amănunțită, apreciez și cred cu tărie că Supunere e o lucrare ce inspiră maturitate, o carte despre bărbatul modern, adică cel pe care-l întâlnim astăzi. Particular, volumul înșiră povestea unui ticălos manipulativ care se convertește la religia musulmană, cu scopul de-a avea o mulțime de soții.

Poate obișnuiți fiind cu stilul lui Coelho, ca să nu mai spun de literatura japoneză contemporană, ne așteptăm ca acest subiect să fie intens valorificat printr-o multitudine de ipostaze sexuale, care de dragul sau nu al artei, să realizeze această punte de trecere între libertatea de a gândi din trecut, îngrădită și cea de astăzi, libertină, mai degrabă decât eliberatoare. Totuși, acestea nu sunt atât de prezente și în cea mai mare măsură au și un sens, spre deosebire de alte lucrări literare. Detaliile sunt sau nu pe gustul celui care va citi opera; părerea mea onestă este că m-aș fi putut lipsi de un anumit grad de imaginație în aceste situații.

Premisa cu care începe romanul, în stilul ușor de identificat din prima al lui Houellebecq este în cea mai mare măsură credibilă, întregul fir narativ făcând referire, în termeni generali, la o viziune de natură politică diferită de lucrurile pe care media le exploatează constant și le furnizează publicului. Totuși, n-am simțit ideologii care să nască polemici și nici vreo sugestie anti-islamică care să încerce să manipuleze cititorul. Scrisă într-un stil specific literaturii franceze, cartea vorbește despre șansa fiecăruia dintre noi de a avea acele valori prețuite îndeplinite într-un mod subtil, descriptibil într-o anumită situație plauzibilă.

Islamismul, așa cum o să redescoperim în firul narativ expus, este văzut de lumea vestică ca fiind o capcană, o situație în care ambele părți pierd, așa că neutralitatea în termeni între cele două părți este imposibilă. În nicio altă țară europeană cu regim democratic acest scenariu conflictual nu este mai abrupt decât în Franța. Astfel, nu alții decât francezii intelectuali sunt considerați (cel puțin de ei înșiși) că sunt cea mai puternică resursă a valorilor civilizației umane. Acest lucru se vede conturat în impactul cultural pe care îl are mentalitatea acestui popor asupra scriiturii de față, fiindcă vorbim de scepticism, vise burgheze, frustrări sexuale, toate acestea jucând un rol extrem de important în expunerea poveștii. Tot acești intelectuali, deci, sunt primii care motivează, cel puțin din punct de vedere teoretic, încercarea de întoarcere spre societatea religioasă, patriarhică, care pare a fi inevitabilă.

De dragul unei aprecieri profesionale, mă aflu în postura unui cititor care a resimțit sentimente diferite de-a lungul lecturii. Pe de o parte, scenariul unei Franțe care ar fi condusă de un președinte de origine musulmană nu m-a convins aproape deloc, deși ideea principală, aceea că Islamul ar putea cândva îndoctrina Europa m-a atras și chiar mi-a dat impresia că citesc un thriller. Într-o perspectivă veridică, m-aș putea lega de-această temă ca fiind avertismentul unui intelectual, scriitorul, care a prevăzut un posibil scenariu istoric, unul care să depășească conceptul de declin al Europei și asta nu numai în plan religios.

Premonițiile lui Houellebecq nu sunt tocmai lipsite de fond, ba chiar realiste, la o analiză mai atentă. Punctul slab pe care simt nevoia să-l precizez e că autorul s-a orientat prea mult spre consum și aproape că a pierdut timpul cu a descrie mai mult partidele sexuale, în loc să dezvolte pertinent tema în sine.

Parcă ușor mai accesibil decât alte romane ale sale care mi s-au părut mai dificile, Supunere nu e pentru cei neinițiați în ale lecturii. Cu toate acestea se citește repede și nu trimite neapărat la studiu suplimentar, având chiar multe pasaje cu un umor care dezvăluie într-o manieră plăcută anumite idei.

Acord acestui roman al lui Houellebecq doar nota 3 / 5 pentru că nu m-a convins pe deplin, fiind în opinia mea abia o schiță a ceea ce ar fi putut fi aproape o capodoperă. Totuși, motivul pentru care l-aș recomanda mai ales celor pasionați de probleme politice este că prin scriitura sa, autorul expune și o realitate paralelă, aceea a schimbării individuale, nu numai a celei globale. Dedicată europenilor, probabil, scopul acestei lucrări este controversat și ea putând fi interpretată în foarte multe feluri.

O critică a decadenței, a golului și a decepției culturii europene seculare, Supunere e o alternativă a viitorului politic nu numai al Europei, ci al întregii lumi, variantă care schimbă sau inversează chiar tot ce cunoaștem noi, ca civilizație.

An aparitie: 2015

Autor: Michel Houellebecq

Categoria: Literatura Universala

Colectie: Raftul Denisei

Editura: HUMANITAS

Format: 13×20

Nr. pagini: 296

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

DYR Online - Directorul tau web cu transfer de page rank